KPI Productie - Vezi 10 indicatori de performanta productie pe care trebuie sa ii cunosti si masori

Indicatorii cheie de performanta sunt valori cuantificabile care arata in ce masura un producator isi atinge obiectivele stabilite. KPIs – indicatorii de performanta in productie – pot ajuta producatorii sa monitorizeze si sa imbunatateasca eficienta activitatilor, calitatea produselor si profitabilitatea companiei.

Iata 10 KPI pentru productie pe care fiecare producator ar trebui sa ii inteleaga si sa ii monitorizeze:

Producatorii cauta intotdeauna sa isi maximizeze resursele disponibile pentru a creste productivitatea si a minimiza costurile de productie. Intr-un mediu de afaceri competitiv, producatorii investesc din ce in ce mai multe resurse in planificarea si programarea eficienta a productiei.

Unul dintre indicatorii cheie de performanta care este utilizat pentru a masura eficienta si profitabilitatea unui proces de productie este volumul productiei. Acest KPI (Key Performance Indicator) calculeaza numarul total de produse finite fabricate intr-o perioada definita de timp, cum ar fi o luna, un trimestru sau un an. Indicatorul cheie pentru volumul de productie te poate ajuta sa evaluezi eficienta si productivitatea procesului de fabricatie, sa identifici blocajele si zonele care necesita imbunatatiri si, totodata, sa stabilesti obiective realiste de productie.

In plus, stiind ca volumul de productie va creste intr-o anumita perioada a anului, poti planifica din timp intregul proces pentru a evita timpii morti, preveni defectiunile echipamentelor si identifica constrangerile legate de resurse. Avand o imagine clara asupra acestui indicator – volumul de productie – poti determina eficienta procesului, precum si perioadele de timp aglomerate sau cu activitate redusa din productie.

Eficienta este un aspect vital pentru orice operatiune de productie, deoarece timpii de productie lenti si procesele ineficiente pot avea un impact negativ asupra rezultatelor afacerii. Includerea KPI-ului privind durata ciclului de productie, in analiza productiei, poate oferi o imagine mai clara despre cat de eficiente sunt operatiunile in indeplinirea obiectivelor de productie, livrare si calitate. Mai important, acest indicator de performanta a productiei poate evidentia zonele care necesita imbunatatiri atat la nivel de produs, cat si la nivel de componenta.

Ciclul de productie este un indicator de performanta cheie care masoara timpul necesar pentru a finaliza un produs sau lot de produse si se refera la perioada de timp din momentul lansarii in fabricatie sub forma de materie prima, pana in momentul finalizarii produsului finit. Durata ciclului de productie este un instrument simplu, dar puternic, pentru masurarea si imbunatatirea performantelor de productie, ce poate fi exprimata in minute, ore, zile lucratoare si calendaristice.

Acest indicator – durata ciclului de productie – depinde de procesul de productie si de produsul fabricat si este determinata atat pentru fiecare produs, subansamblu si piesa in parte, cat si la nivel de companie sau unitate de productie. In plus, ciclul de productie este un KPI important deoarece reflecta eficienta procesului sau a sarcinii si te poate ajuta sa identifici blocajele, risipa si oportunitatile de imbunatatire.

Acest KPI productie este util pentru planificarea si programarea activitatilor de productie, precum si pentru identificarea si eliminarea pierderilor si a ineficientei. Prin alinierea ritmului de productie la cererea clientilor, poti evita supraproductia, acumularea de stocuri si intarzierile de livrare. De asemenea, ai posibilitatea sa imbunatatesti calitatea, flexibilitatea si productivitatea.

Pentru a utiliza in mod eficient KPI-ul de productie “takt time”, trebuie sa il masori si monitorizezi in mod regulat si sa il compari cu durata reala a ciclului de productie, care reprezinta timpul mediu necesar pentru a realiza un produs. Daca durata ciclului este mai mare decat timpul de prelucrare, inseamna ca nu satisfaci cererea clientilor si ca trebuie sa gasesti modalitati noi de a accelera procesul sau de a creste capacitatea de productie. In schimb, daca durata ciclului este mai scurta decat timpul de prelucrare, inseamna ca exista o capacitate excedentara si ca ai posibilitatea fie sa reduci resursele, fie sa cresti cererea.

Timpul de prelucrare nu reprezinta un numar fix, ci unul dinamic, care se modifica in functie de cererea clientilor si de conditiile de productie. Prin urmare, trebuie sa il actualizezi frecvent si sa ajustezi productia in consecinta. Timpul de prelucrare poate varia, de asemenea, pentru diferite produse, sarcini sau procese din cadrul companiei de productie. Poti utiliza analiza timpului pentru a identifica blocajele, pentru a eficientiza sarcinile si pentru a optimiza fluxurile de lucru.

Citeste si: 5 etape in planificarea si programarea productiei

In calitate de lider de business in productie stii cat de important este sa iti gestionezi intr-un mod eficient stocurile de materii prime si produse. Stocul este elementul esential al procesului de fabricatie, iar unul dintre indicatorii cheie de performanta in productie pe care ar trebui sa ii urmaresti pentru a masura performanta stocurilor este viteza de rotatie a acestora. Viteza de rotatie a stocurilor face parte din seria de indicatori financiari pe care este bine sa-i masori pentru ca afacerea ta sa atinga performantele dorite.

Acest KPI pentru productie te ajuta sa masori cat de rapid trec stocurile prin toate etapele activitatii comerciale, pentru a ajunge sa genereze venituri pentru companie si se masoara prin impartirea a doi indicatori importanti:

• Costul bunurilor vandute: costul total de productie al tuturor produselor vandute intr-o anumita perioada de timp
• Stocul mediu: valoarea medie a stocului la inceputul si sfarsitul aceleiasi perioade de timp

Atunci cand conduci o afacere, este important sa iei in considerare atat resursele necesare pentru a-ti atinge obiectivele de vanzari, cat si marja de profit obtinuta. Raportul financiar iti indica modul in care gestionezi resursele pentru a maximiza productivitatea si profiturile companiei. ROA (Return on Assets) este unul dintre numerosii indicatori cheie de productivitate care pot fi utilizati pentru a evalua performanta financiara a unei companii.

Rentabilitatea activelor masoara gradul de profitabilitate a unei companii in raport cu totalul activelor sale. ROA se calculeaza prin impartirea venitului net, dupa impozitare, la activele totale sau la media activelor totale ale societatii. KPI-ul de productivitate indica cat de eficient isi foloseste o companie activele pentru a genera profit. Un ROA mai mare inseamna o companie mai productiva si mai profitabila in ceea ce priveste gestionarea activelor pentru a genera profituri, in timp ce un ROA mai mic indica faptul ca exista loc pentru imbunatatiri. Cu toate acestea, nu de fiecare data un indicator de productivitate ROA scazut inseamna neaparat ca societatea are performante slabe. Ar putea insemna, de asemenea, ca societatea are o cantitate mare de active care nu sunt utilizate sau amortizate pe deplin.

De exemplu, daca o companie de productie are un venit net de 10 milioane de lei si un activ total mediu de 50 de milioane de lei, ROA-ul sau este de 0.2 sau 20%. Acest lucru inseamna ca pentru fiecare 1 leu de active, compania genereaza 20 de bani profit.

Citeste si: Industria 4.0 – revolutia digitala in productie. Industrializarea 4.0 noul val in evolutia tehnologica a productiei

Randamentul primei treceri, cunoscut in limba engleza sub denumirea de “First Past Yield” / “First Time yield” (FPY / FTY), este un indicator cheie de performanta in productie care masoara eficienta si calitatea unui proces de productie. First Past Yield (FPY) este un indicator important de monitorizat atunci cand iti doresti sa optimizezi productia si sa livrezi produse de inalta calitate clientilor tai. Urmarind si imbunatatind acest KPI de productie – randamentul primei treceri – poti identifica si remedia eventualele probleme, poti reduce defectele si costurile si, totodata, poti creste satisfactia clientilor.

Acest KPI de productie indica procentul de produse care trec de primul control al calitatii fara sa fie retusate sau sa intre in categoria de rebuturi. Un procent ridicat indica un proces consecvent si fiabil, care elimina risipa si economiseste resurse.

Factorul de randament este un indicator de productie pentru pierderile normale care apar in cadrul unui proces. In industria prelucratoare, factorul de randament ia in considerare pierderile uzuale prin evaporare, reziduurile si alte pierderi care apar in timpul procesului de productie.

Acest KPI productie este definit ca fiind raportul dintre productia reala si productia preconizata, pe baza materialelor si specificatiilor de intrare. Un factor de randament mai mare inseamna un proces de productie cu mai putine deseuri, defecte sau retusuri.

Pentru a calcula indicatorul de productie factorul de randament al unui proces de fabricatie este necesar sa se cunoasca urmatoarele informatii:

• Cantitatea de intrare a materialelor utilizate in procesul de fabricatie
• Cantitatea de produse preconizata pe baza cantitatii de intrare si a specificatiilor
• Cantitatea reala de produse care respecta specificatiile
• Cantitatea reala de produse care nu respecta specificatiile

Vezi si: VIDEO mentenanta utilaje – asigura buna functionare a utilajelor si continuitatea proceselor de productie

In contextul actual, in care preturile pentru materiale si utilitati sunt in continua crestere si greu de previzionat, cresterea productivitatii si mentinerea unei pozitii competitive in piata pot fi atinse printr-un control sporit asupra modului in care functioneaza echipamentele din fabrica.

Defectele, blocajele, functionarea la un randament scazut al echipamentelor si timpii mari de asteptare sunt doar o parte din problemele ce pot determina costuri mari de productie si dificultati in respectarea termenelor de livrare. In acest sens, instrumentele care permit analiza eficacitatii echipamentelor de productie sunt esentiale atunci cand urmaresti sa minimizezi pierderile si sa produci la costuri cat mai competitive.

Overall Equipment Effectiveness (OEE), care tradus in limba romana inseamna Eficienta Generala a Echipamentelor este un indicator cheie de performanta care masoara cat de bine este realizata o operatiune de productie cu echipamentele din fabrica, in comparatie cu potentialul maxim al acestora cu privire la disponibilitate, randament si calitate.

Sa presupunem ca:

• Procesul de fabricatie este programat sa se desfasoare timp de 8 ore (480 de minute)
• Procesul se desfasoara de fapt timp de 7 ore (420 de minute) din cauza unor opriri neplanificate
• Durata ideala a ciclului de productie pentru un articol este de 1 minut
• Sunt produse in total 400 de articole
• Din cele 400 de articole, 360 sunt vandabile si 40 sunt defecte

Utilizand formulele de mai sus, putem efectua un calcul OEE dupa cum urmeaza:

• Disponibilitatea = 420 ÷ 480 = 0.875
• Performanta = (400 x 1) ÷ 420 = 0,952
• Calitatea = 360 / 400 = 0.9
• OEE = 0.875 x 0.952 x 0.9 = 0,749

De unde rezulta ca, scorul OEE pentru acest proces de fabricatie este de 74.9%, ceea ce inseamna ca exista loc pentru imbunatatiri in ceea ce priveste reducerea timpilor morti, cresterea vitezei si imbunatatirea calitatii.

Citeste si: Ce inseamna CAD (Computer Aided Design) si ce face un sistem software CAD

Progresul tehnologiei a conectat lumea in moduri pe care nu ni le-am fi putut imagina in urma cu cateva decenii si a creat noi asteptari in randul consumatorilor in ceea ce priveste satisfactia instantanee. Livrarea la timp a comenzilor este un KPI important in procesul de productie si livrare. Acest indicator de performanta face parte dintre asteptarile principale ale clientilor si joaca un rol crucial in evolutia unei afaceri. Atunci cand produsele sunt livrate la timp, ai posibilitatea sa cresti rata de retentie a clientilor, dar si veniturile companiei.

Livrarea la timp sau on-time delivery, este un indicator cheie de performanta pentru productie si vanzare care masoara modul in care o companie de productie furnizeaza comenzile clientilor in termenul prevazut.

Odata cu evolutia tehnologiei din ultimii ani, producatorii au acces la o cantitate mare de informatii generata in fiecare etapa a operatiunilor din fabrica. In prezent, companiile sunt mai bine echipate pentru a identifica zonele de ineficienta si pentru a lua decizii informate si de imbunatatire continua, dar si pentru a ramane competitivi. Analiza costurilor evitate si a gestionarii costurilor ramane un instrument esential care ajuta fiecare lider de afaceri atunci cand trebuie sa ia decizii importante.

Costul evitat este un KPI productie care masoara cheltuielile care ar fi fost suportate daca o resursa nu ar fi fost disponibila, daca nu s-ar fi facut o reparatie sau daca nu s-ar fi luat o alta masura preventiva pentru a evita costurile viitoare. Masurarea indicatorilor de productie pentru costul evitat este o strategie excelenta atunci cand iti doresti sa economisesti resurse si sa reduci cheltuielile viitoare, utilizand in acelasi timp masuri preventive corecte.

Pentru a calcula KPI-ul costurilor evitate, este necesar sa identifici costurile de baza, care sunt costurile ce ar fi fost suportate daca actiunea sau decizia nu ar fi fost luata. Ulterior, trebuie sa scazi costurile reale, care au fost suportate dupa ce actiunea sau decizia a fost luata. Diferenta dintre costurile de baza si costurile reale reprezinta indicatorul cheie de performanta al costurilor evitate.

Citeste si: Ce inseamna Product Lifecycle Management (PLM) – managementul ciclului de viata al produsului?