Top 5 probleme din depozit, de eliminat in 2020
Modul in care este gestionat un depozit poate determina succesul sau esecul unei companii,
Cum faci sa ramai semnificativ pe o piata cu tot mai multi competitori? Eliminand din depozit acele probleme care te impiedica sa atingi potentialul maxim al business-ului tau.
Stocul de spatii industriale si logistice aproape s-a dublat in ultimii trei ani. Potrivit estimarilor JLL Romania, aceasta piata va depasi in 2019 pragul de 4 milioane de metri patrati, Romania devenind o atractie tot mai mare pentru investitorii straini. Cerinta in crestere pentru astfel de spatii (distributia stocurilor avand o concentratie de circa 50% pe zonele Bucuresti, Timisoara si Cluj) determina automat o concurenta mai mare si, ca rezultat, nevoia de eficientizare a business-urilor existente. Prin urmare, e de inteles ca un depozit bine pus la punct a devenit o necesitate pentru cei care isi doresc sa ramana relevanti pe piata romaneasca.
In continuare vom prezenta care sunt principalele provocari din spatiul de depozitare pe care nu ar trebui sa le treci cu vederea in acest an si cum pot fi solutionate.
1. Capital blocat in stocuri
Excedentul de stoc reprezinta una din cele mai costisitoare probleme pentru operatiunile din lantul de distributie. Un segment important al pietei opereaza cu surplus de stoc in spatiul de depozitare. Atunci cand administratorii depozitelor nu au o situatie exacta a stocului curent, in multe cazuri, masura aplicata este aprovizionarea depozitului cu un volum de marfa mai mare decat cel necesar. Metoda le ofera administratorilor o acoperire si o certitudine ca nu vor ramane fara marfa, insa presupune si un capital blocat in stocuri. Implementarea unui sistem pentru managementul depozitului permite automatizarea procesului de aprovizionare, oferind in acelasi timp vizibilitate asupra stocurilor disponibile. Totodata, functia integrata de reaprovizionare va sugera in mod automat completari de stoc in baza unor criterii stabilite de operatori. Un soft adecvat suporta doua tipuri de reaprovizionare:
- On time – proces ce se deruleaza odata cu picking-ul. Pentru produsele care nu au stoc suficient se genereaza task-uri de reaprovizionare.
- Off time – proces realizat independent de perioadele de picking si de obicei la diferite intervale de timp, astfel incat, in timpul operatiunilor de picking sa nu fie necesara reaprovizionarea in depozit.
2. Picking gresit si produse ratacite
Erorile inregistrate in procesul de depozitare, dar si cele realizate de o activitate necorespunzatoare de picking pot afecta negativ utilizarea resurselor din depozit. Nedepistate la timp, acestea se traduc in costuri operationale crescute si un grad scazut de satisfactie al clientilor. Automatizarea activitatilor din depozit elimina astfel de riscuri, iar orice eroare produsa in zona de picking este depistata imediat, problema putand fi remediata inainte de a produce costuri suplimentare sau de a afecta imaginea companiei. Prin utilizarea unui soft dedicat automatizarii, produsele sunt identificate si colectate corect si rapid prin variate metode, in functie de necesitati. Picking-ul se poate face printr-un terminal mobil conectat la soft si/sau pe baza unei liste de picking.
Astfel, cu ajutorul sistemului software sunt puse la dispozitie doua moduri de realizare a procesului de picking:
- Pe baza comenzilor de livrare (real time picking) – printre tehnicile sustinute de catre aceasta metoda se numara: Pick by Order – comanda cu comanda; Group Picking – picking consolidat; Pick&Pack – preluare si impachetare; Pick2Container – trimitere la container; Blank Order Picking.
- Pe baza pe listelor de picking generate de sistem – permite tehnicile utilizate in metoda pe baza de comanda (exceptand Blank Order Picking), la care se adauga: Zone Picking – picking pe zona si Multiple Order Picking – picking pentru mai multe comenzi.
3. Erori de inventariere
O alta situatie ce nu trebuie trecuta cu vederea este inventarierea gresita, problema ce apare de regula atunci cand gestiunea stocului se realizeaza manual, cu pixul si hartia. Contorizarea manuala, pe langa faptul ca este predispusa la erori, este si consumatoare de timp. Spre exemplu, un angajat ar putea sa inregistreze bax-urile care contin 12 doze cu suc, in aceeasi categorie cu cele care contin 6 doze cu suc, situatie in care procesul de inventariere trebuie reluat. Inlocuirea acestor procese manuale cu un sistem automatizat, care utilizeaza scanere de coduri de bare, poate reduce atat timpul de lucru, cat si erorile umane. Mai mult, atunci cand marfa este scanata si numarata cu ajutorul unui sistem software, datele sunt adaugate in mod automat in sistemul de management al inventarului, limitand sarcinile administrative la un minim si asigurand acuratetea informatiilor.
4. Timp pierdut cu instruirea noilor angajati
Potrivit studiului “Automatizarea in companiile romanesti”, realizat de iVox, 15% dintre angajatori au sustinut ca dureaza peste un an sa gaseasca un lucrator potrivit pentru jobul disponibil. In aproape 30% din cazuri, instruirea noului personal dureaza intre 1 si 3 luni, respectiv 6 luni in 28% din situatii. Atunci cand nu sunt utilizate solutii software si instrumente specifice pentru optimizarea depozitelor, pickerii intampina dificultati in identificarea produselor, angajatii noi au nevoie de luni de instruire, iar procesarea unei comenzi dureaza mult prea mult. Prin imbunatatirea structurii operationale, procesele de picking devin usor de asimilat chiar si de catre lucratorii neexperimentati, nefiind necesara recrutarea de personal specializat.
Astfel, folosind soft-ul adecvat, perioada dedicata instruirii unui angajat nou poate fi redusa chiar si la 2-3 zile. Mai mult, sistemele pentru managementul depozitelor permit generarea de rute optime de deplasare in spatiul de depozitare si prioritizeaza picking-ul in functie de dimensiunea si cantitatea de produs. In acest mod, angajatii devin mai productivi, economisesc timp, rezultand si o crestere a ratelor de procesare a comenzilor.
5. Intarzieri si erori cauzate de aprovizionarea manuala
Probleme pot sa apara si la intrarea marfurilor in depozit. Unii operatori inca mai utilizeaza procese manuale de aprovizionare. In acest mod, actualizarea stocului dureaza mult, este predispusa la erori, iar comenzile de iesire inregistreaza intarzieri. In schimb, pentru o receptie mai rapida a marfurilor, angajatii din depozite pot utiliza scanere cod bare, datele fiind transmise automat catre softul de management al depozitului, fara alte activitati suplimentare. In acest mod, aprovizionarea se realizeaza intr-un timp mult mai scurt, iar erorile de inventar la intrare in depozit sunt eliminate.
Diferenta intre esec si succes: Automatizarea
Companiile se axeaza tot mai mult pe solutii de automatizare pentru a creste productia si a reduce costurile, in contextul in care forta de munca potrivita este din ce in ce mai greu de gasit, iar cerintele pietei tot mai exigente. Aproape 35% dintre reprezentantii business-urilor incluse in studiul “Automatizarea in companiile romanesti”, au sustinut ca intentioneaza sa implementeze noi solutii de automatizare/robotizare. Aceste intentii au fost justificate de nevoia de reducere a costurilor (54%) si crestere a productiei (44%).
Astfel, imbunatatirea managementului depozitelor prin utilizarea de solutii software, tendinta imbratisata de catre tot mai multe companii, va contribui inevitabil la cresterea competitivitatii din mediul de afaceri actual.
Un sistem pentru managementul depozitului ajuta nu doar la eliminarea problemelor curente din spatiul de depozitare, ci si la imbunatatirea peformantelor de business. Multi dintre managerii si antreprenorii din Romania au inteles acest aspect si au ales sa raspunda la provocarile curente prin implementarea de soft-uri flexibile si intuitive pentru managementul depozitelor.
